O data cu inceputurile secolului XX, planuri si linii noi de gandire arhitecturala au fost generate de emfaza arhitecturii revivaliste si a decorarilor elaborate, servind ca precursori ai ceea ce numim astazi, arhitectura moderna. Asociatia mestesugarilor germani din acele timpuri, cunoscuta si ca “Deutcher Werkbund” si-a adus un aport important.
Aceasta a fost fondata in anul 1907. Ideea si conceptul de “design industrial” se naste aici. Urmand aceasta cale, scoala Bauhaus, fondata in Weimar – Germania in 1919, a redefinit granitele arhitecturale stabilite deja in istorie.
Crearea unei cladiri era vazuta ca sinteza finala sau apexul, o opera de arta a tehnologiei.
Cand arhitectura moderna a inceput sa fie practicata, aceasta reprezenta o intreaga miscare de avangarda cu morala, filosofie, vederi estetice proprii.
Imediat dupa Primul Razboi Mondial, arhitectii pionieri modernisti, au inceput sa dezvolte noi stiluri apropiate de ordinea sociala si economica, concentrandu-se pe nevoile clasei mijlocii si clasei muncitoare.
[adsenseyu1]
Acestia respingeau conceptele practicii arhitecturale de rafinament academic ce respectau normele stilurilor istorice, aducand astfel un plus la decaderea in care deja se afla ordinea aristocratica. Ideea arhitectilor modernisti era sa reduca conceptul de cladire la formele pure, excluzand referintele istorice si de ornament in favoarea detaliilor functionale.
Cladirile aratau elemente structurale functionale, folosindu-se otel si beton la vedere, in loc de a le ascunde sub forme decorative.
Arhitecti ca Frank Lloyd Wright au dezvoltat ceea ce numim astazi “arhitectura organica”, in care forma cladirii era definita in primul rand de mediul inconjurator si de scopul final al acesteia, cu obiectivul promovarii unei armonii intre locuirea umana si lumea naturala, primele exemple fiind Casa Robie si proprietatea Fallingwater.
Mies van der Rohe, Philip Johnson si Marcel Breuer au inglobat “frumusetea arhitecturala” in calitatile inerente ale materialelor de constructii folosite la acest tip de cladiri precum si in metodele de constructie moderna, inlocuindu-se formele istorice traditionale din arhitectura cu forme geometrice simplificate, celebrand astfel metodele facute posibile de “Revolutia industriala”, incluzand cadre de otel, ce au dat nastere la super-structuri imposibil de construit cu tehnicile si materialele comune.
Pana la jumatatea secolului, Modernismul s-a transformat in asa numitul “Stil International”, un stil imbunatatit din punct de vedere estetic, celebrele Turnuri Gemene ce au fost daramate in urma atacului terorist de la 11 Septembrie din SUA, fiind un bun exemplu al acestui stil.
[adsenseyu1]
In Romania, cele mai avangardiste stiluri arhitecturale, sunt reprezentate de cladirile ce le puteti vizualiza, accesand Firma de constructii Cluj.
Postmodernismul.
Multi arhitecti au rezistat curentului modernist, gasindu-l incomplet fata de bogatiile decorative ale stilurilor arhitecturale istorice.
O data cu trecerea spre nefiinta a primilor arhitecti modernisti dupa Al Doilea Razboi Mondial, o a doua generatie de arhitecti precum Paul Rudolph, Marcel Breuer sau Eero Saarinen a aparut, incercand sa dezvolte normele estetice ale modernismului, prin cladiri cu fatade sculpturale de o expresivitate ridicata, facute din beton nefinisat.
O alta generatie mai noua, critica asadar modernismul considerandu-l auster, standardizat si monoton, facandu-se vinovat ca nu a luat in considerare bogatia experientei umane, atat de vast adunata in cladirile istorice ce au supravietuit timpurilor.
