Uneori numita boala degenerativa articulara sau artrita degenerativa, osteoartrita (OA) este cea mai frecventa afectiune cronica a articulatiilor, afectand sute de milioane de oameni din intreaga lume. OA poate afecta orice articulatie, dar apare cel mai adesea la genunchi, solduri, partea inferioara a spatelui si gatului, articulatii mici ale degetelor si bazele degetului mare si degetul mare.
In articulatiile normale, un material ferm, numit cartilaj acopera capatul fiecarui os. Cartilajul ofera o suprafata neteda, glisanta pentru miscare articulara si actioneaza ca o perna intre oase. In OA, cartilajul se descompune, provocand durere, umflare si probleme de miscare a articulatiei. Pe masura ce OA se agraveaza in timp, oasele se pot descompune si pot dezvolta cresteri numite pintenii.
Bucatile de os sau cartilaj se pot taia si pluti in jurul articulatiei. In organism, se produce un proces inflamator si se dezvolta citokine (proteine) si enzime care afecteaza in continuare cartilajul. In stadiile finale ale OA, cartilajul se uzeaza si se freaca osoase impotriva oaselor ceea ce duce la deteriorarea articulatiilor si la mai multa durere.
Cine este afectat?
Desi OA apare la persoane de toate varstele, osteoartrita este cea mai frecventa la persoanele mai mari de 65 de ani. Factorii de risc comun includ cresterea varstei, obezitatea, vatamarea articulara anterioara, utilizarea excesiva a articulatiei, muschii slabi ai coapsei si genele.
Se spune ca:
- Un adult din doi va dezvolta simptome ale OA la genunchi in timpul vietii lor.
- Unul din patru adulti va dezvolta simptome de OA la sold pana la 85 de ani.
- Una din 12 persoane cu varsta peste 60 de ani are OA de mana.
Simptomele osteoartritei variaza, in functie de care sunt articulatiile afectate si de cat de grav sunt afectate. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome sunt durerea si rigiditatea, in special primul lucru dimineata sau dupa odihna. Articulatiile afectate se pot umfla, mai ales dupa o activitate extinsa. Aceste simptome tind sa se dezvolte in timp decat sa apara brusc. Unele dintre simptomele comune includ:
- Articulatii dureroase sau rigide – in special soldurile, genunchii si partea inferioara a spatelui – dupa inactivitate sau suprautilizare.
- Gama limitata de miscare sau rigiditate care dispare dupa miscare.
- Pocnituri atunci cand o articulatie se indoaie.
- Umflarea usoara in jurul unei articulatii.
- Durere care este mai grava dupa activitate sau spre sfarsitul zilei.
Iata modalitati in care OA poate afecta diferite parti ale corpului:
- Solduri – Durerea este resimtita in zona inghinala sau a feselor si uneori pe interiorul genunchiului sau coapsei.
- Genunchi – La o miscare a genunchiului apare o senzatie de „gratare” sau „razuire”.
- Degete – Cresterile osoase (pintenii) la marginea articulatiilor pot determina umflarea degetelor, frageda si rosie. La baza degetului mare poate exista durere.
- Picioare – Durerea si tandretea se resimt in articulatia mare de la baza degetului mare. Poate aparea umflarea gleznelor sau a degetelor de la picioare.
Durerea O, umflarea sau rigiditatea pot ingreuna indeplinirea sarcinilor obisnuite la locul de munca sau acasa. Actele simple precum aruncarea in cearceafuri de pat, deschiderea unei cutii cu mancare, apucarea unui mouse de calculator sau conducerea unei masini poate deveni aproape imposibila. Atunci cand articulatiile inferioare ale corpului sunt afectate, activitati precum mersul, urcarea scarilor si ridicarea obiectelor pot deveni dificile. Cand articulatiile degetelor si mainilor sunt afectate, osteoartrita poate ingreuna apucarea si retinerea obiectelor, cum ar fi un creion, sau efectuarea unor sarcini delicate, cum ar fi acul.
Cauze
Desi se considera ca osteoartrita este cauzata de „uzura” articulatiilor de-a lungul timpului, oamenii de stiinta considera ca este o boala a articulatiei. Iata cativa dintre factorii care contribuie la dezvoltarea OA:
- Genetice: Diverse trasaturi genetice pot face o persoana mai probabila sa dezvolte OA. O posibilitate este un defect rar in producerea de colagen in organism, proteina care alcatuieste cartilajul. Aceasta anomalie poate determina aparitia osteoartritei de la varsta de 20 de ani. Alte trasaturi mostenite pot duce la defecte usoare in modul in care oasele se potrivesc, astfel incat cartilajul se uzeaza mai repede decat de obicei. Cercetatorii au descoperit ca o gena numita FAAH, legata anterior de sensibilitatea crescuta la durere, este mai mare la persoanele cu OA la genunchi decat la persoanele care nu au boala.
- Greutate: a fi supraponderal pune o presiune suplimentara pe solduri si genunchi. Multi ani de a transporta kilogramele in plus pot determina cartilajul care amortizeaza imbinarile mai rapid. Cercetarile au aratat ca exista o legatura intre a fi supraponderal si a avea un risc crescut de osteoartrita la maini. Aceste studii sugereaza ca excesul de tesut adipos produce substante chimice inflamatorii (citokine) care pot deteriora articulatiile.
- Leziune si suprautilizare: miscari repetitive sau leziuni la nivelul articulatiilor (cum ar fi o fractura, o interventie chirurgicala sau o lacrima a ligamentului) pot duce la osteoartrita. Unii sportivi, de exemplu, afecteaza in mod repetat articulatiile, tendoanele si ligamentele, care pot accelera defalcarea cartilajelor. Anumite cariere care necesita o perioada lunga de timp, indoirea repetata, ridicarea grea sau alte miscari pot face, de asemenea, uzura cartilajului mai rapid. Dezechilibrul sau slabiciunea muschilor care sustin o articulatie poate duce, de asemenea, la modificarea miscarii si eventuala rupere a cartilajelor la nivelul articulatiilor.
Diagnosticare
Pentru a diagnostica osteoartrita, medicul va colecta informatii despre istoricul medical personal si de familie, va efectua o examinare fizica si va comanda teste de diagnostic.
Istoricul sanatatii si simptome
Informatiile necesare pentru a ajuta la diagnosticarea osteoartritei includ:
- Descrierea simptomelor;
- Detalii despre momentul si cum au inceput durerea sau alte simptome;
- Detalii despre alte probleme medicale care exista;
- Localizarea durerii, rigiditatii sau a altor simptome;
- Cum afecteaza simptomele activitatile zilnice;
- Lista medicamentelor curente.
Examinare fizica
In timpul examenului, medicul va examina articulatiile si va testa intervalul lor de miscare (cat de bine se deplaseaza fiecare articulatie prin intreaga sa gama). El va cauta zone tandre, dureroase sau umflate, precum si semne de deteriorare articulara. Medicul va examina pozitia si alinierea gatului si a coloanei vertebrale.
Testele de diagnostic
Un diagnostic de osteoartrita poate fi suspectat dupa un istoric medical si o examinare fizica. Analizele de sange nu sunt de obicei utile pentru a face un diagnostic. Cu toate acestea, urmatoarele teste pot ajuta la confirmarea acestuia:
- Aspiratia comuna. Medicul va amorti zona afectata si va introduce un ac in articulatie pentru a retrage lichidul. Lichidul va fi examinat pentru a se evidentia cristale sau deteriorarea articulatiilor. Acest test poate ajuta la excluderea altor afectiuni medicale sau alte forme de artrita.
- Raze X. Razele X pot manifesta leziuni si alte modificari legate de osteoartrita pentru a confirma diagnosticul.
- RMN – ul. Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) nu utilizeaza radiatii. Este mai scump decat razele X, dar va oferi o vedere care ofera imagini mai bune de cartilaj si alte structuri pentru a detecta anomalii timpurii tipice de osteoartrita.
Tratament
Osteoartrita este o boala cronica (pe termen lung). Nu exista leac, dar sunt disponibile tratamente pentru a gestiona simptomele.
Terapie fizica si ocupationala
Terapeutii fizici si profesionisti de la Oxxygene.ro – centru de recuperare Bucuresti, pot oferi o serie de optiuni de tratament pentru gestionarea durerii, inclusiv:
- Modalitati de a folosi in mod corespunzator articulatiile;
- Terapiile de caldura si frig;
- Gama de exercitii de miscare si flexibilitate;
- Dispozitive de asistare.
Terapii naturale si alternative
Multe persoane cu OA folosesc terapii naturale sau alternative pentru a aborda simptomele si a imbunatati bunastarea lor generala. Acestea includ suplimente nutritive, acupunctura sau acupresiune, masaj, tehnici de relaxare si hidroterapie, printre altele.
Interventie chirurgicala
Chirurgia articulara poate repara sau inlocui articulatiile puternic deteriorate, in special soldurile sau genunchii. Un medic va referi un pacient eligibil la un chirurg ortoped pentru a efectua procedura.
