Ce este Ethereum? Daca Bitcoin (BTC) este presupusul viitor al banilor, atunci ce este Ethereum? Pentru cineva nou in spatiul criptomonedelor, aceasta este intrebarea logica, avand in vedere ca probabil ei vad Ethereum si criptomoneda sa nativa Ether (ETH) langa Bitcoin peste tot pe bursa si in stiri.
Cu toate acestea, nu este tocmai corect sa consideram ca Ethereum se afla in concurenta directa cu Bitcoin. Are obiective, caracteristici si chiar tehnologie diferite.
O sa incercam in cele ce urmeaza sa oferim cel mai simplu si direct raspuns la intrebarea : “Ce este Ethereum“.
Ethereum este o retea blockchain descentralizata alimentata de jetonul Ether care permite utilizatorilor sa faca tranzactii, sa castige dobanzi asupra detinerilor lor prin miza, sa utilizeze si sa stocheze jetoane nefungibile (NFT), sa tranzactioneze criptomonede, sa joace jocuri, sa foloseasca social media si multe altele.
In prezent, este un blockchain cu asa-numitul consens „Dovada muncii” (PoW), dar face trecerea la dovada mizei (PoS) cu Ethereum 2.0 in scopuri de scalabilitate si pentru o abordare mai ecologica.
Multi considera ca Ethereum este urmatorul pas al internetului. Daca platformele centralizate, cum ar fi App Store-ul Apple, reprezinta Web 2.0, o retea descentralizata, alimentata de utilizatori, precum Ethereum, este Web 3.0. Acest „web de noua generatie” accepta, de exemplu, aplicatii descentralizate (DApps), finante descentralizate (DeFi) si schimburi descentralizate (DEXs).
Toate acestea sunt versiuni automate nedemne de incredere ale finantelor traditionale si ale utilizarii internetului si sunt utilizate pe scara larga. DeFi detine deja miliarde in valoare totala blocate in proiecte si se asteapta sa creasca si mai mult.
Ce este Ethereum: Istoria
Ethereum nu a fost intotdeauna al doilea cel mai mare proiect blockchain din lume. Vitalik Buterin a co-creat de fapt proiectul pentru a raspunde deficientelor Bitcoin.
Buterin a publicat cartea alba Ethereum in 2013, detaliind contractele inteligente – declaratii automate, imuabile „daca-atunci” – care permit dezvoltarea de aplicatii descentralizate. In timp ce dezvoltarea DApp exista deja in spatiul blockchain, platformele nu erau interoperabile. Buterin intentiona ca Ethereum sa le uneasca.
Pentru el, unificarea modului in care DApps ruleaza si interactioneaza a fost singura modalitate de a mentine adoptia.
Astfel, s-a nascut Ethereum 1.0. Ganditi-va la acesta ca la App Store-ul Apple: un spatiu pentru zeci de mii de aplicatii diferite, toate respectand acelasi set de reguli, doar acel set de reguli este codat in retea si aplicat in mod autonom, cu dezvoltatorii capabili sa isi aplice propriile reguli in DApps.
Nu exista un partid central, ca in cazul Apple, care sa schimbe si sa aplice reglementarile. In schimb, puterea este in mainile oamenilor care actioneaza ca o comunitate.
Desigur, construirea unei astfel de retele nu este ieftina. Deci, Buterin si cofondatorii sai – Gavin Wood, Jeffrey Wilcke, Charles Hoskinson, Mihai Alisie, Anthony Di Iorio si Amir Chetrit – au organizat o pre-vanzare de jetoane pentru a strange 18.439.086 dolari in Ether, finantand evolutiile prezente si viitoare ale Ethereum.
Grupul a fondat, de asemenea, Fundatia Ethereum in Elvetia, cu misiunea de a mentine si dezvolta reteaua. Curand dupa aceea, Buterin a anuntat ca fundatia va functiona ca organizatie non-profit, ceea ce i-a determinat pe unii cofondatori sa plece.
De-a lungul timpului, dezvoltatorii au venit la Ethereum cu propriile lor idei descentralizate. In 2016, acesti utilizatori au fondat The DAO, un grup democratic care a votat modificarile si propunerile de retea.
Organizatia a fost sustinuta de un contract inteligent si a eludat nevoia unui CEO care sa anunte puterea asupra Ethereum. In schimb, o majoritate trebuia sa voteze modificarile pentru ca acestea sa fie puse in aplicare.
Totusi, totul a mers spre declin cand un hacker necunoscut a sustras fonduri de 40 de milioane de dolari din fondurile The DAO, din cauza unui exploat de securitate. Pentru a inversa furtul, DAO a votat pentru „divizarea majora” (hard fork) a Ethereum, divergand de la vechea retea si trecand la un nou protocol, in esenta fiind supus unei actualizari majore de software.
Aceasta noua furca a pastrat numele Ethereum, in timp ce reteaua originala exista ca Ethereum Classic.
Cum functioneaza Ethereum?
La fel ca Bitcoin, reteaua Ethereum exista pe mii de computere din intreaga lume, datorita utilizatorilor care participa ca „noduri”, mai degraba decat un server centralizat. Acest lucru face ca reteaua sa fie descentralizata si extrem de imuna la atacuri si, in esenta, sa nu aiba de suferit. Daca un computer se defecteaza, nu conteaza, deoarece mii de alte computere sustin reteaua.
Ethereum este in esenta un sistem unic, descentralizat, care ruleaza un computer numit Ethereum Virtual Machine (EVM). Fiecare nod detine o copie a acelui computer, ceea ce inseamna ca orice interactiune trebuie verificata, astfel incat toata lumea sa isi poata actualiza copia.
Interactiunile de retea sunt altfel considerate „tranzactii” si sunt stocate in blocuri pe blockchain-ul Ethereum. Minerii valideaza aceste blocuri inainte de a le trimite in retea si de a actiona ca istoric al tranzactiilor sau ca un registru digital. Mineritul pentru a verifica tranzactiile este cunoscuta ca o metoda proof-of-work abrobata unanim.
Fiecare bloc are un cod unic de 64 de cifre care il identifica. Minerii concentreaza puterea computerului pentru a gasi acel cod, dovedind ca este unic. Puterea computerului este „dovada” acelei munci, iar minerii sunt recompensati in ETH pentru eforturile depuse.
La fel ca Bitcoin, toate tranzactiile Ethereum sunt in intregime publice. Minerii au transmis blocuri completate catre restul retelei, confirmand schimbarea si adaugand blocurile la copia registrului, pe care o au toti. Blocurile confirmate nu pot fi modificate, servind ca un istoric perfect al tuturor tranzactiilor de retea.
Dar daca minerii sunt platiti pentru munca lor, de unde vine acel ETH? Fiecare tranzactie vine cu o taxa, numita „gaz”, care este platita de utilizatorul care initiaza tranzactia respectiva. Aceasta taxa este platita minerului care valideaza tranzactia, stimuland viitoarea etapa a mineritului si asigurand securitatea retelei.
Gazul serveste in esenta drept limita, limitand numarul de actiuni pe care un utilizator le poate face pe tranzactie. Este, de asemenea, in vigoare pentru a preveni spamul in retea.
Deoarece ETH este mai mult un jeton de utilitate decat un jeton de valoare, rezervele sunt infinite. Moneda ether intra in mod constant in circulatie sub forma de recompense pentru mineri si va primi si recompense de miza odata ce reteaua se muta la PoS. In teorie, moneda ether va fi mereu solicitata, ceea ce inseamna ca inflatia nu ar trebui niciodata sa devalorizeze activul dincolo de utilizare.
Din pacate pentru multi, taxele pe gaz Ethereum pot fi destul de mari pe baza activitatii retelei. Acest lucru se datoreaza faptului ca un bloc poate contine doar atat de mult gaz, care variaza in functie de tipurile si sumele tranzactiilor.
Drept urmare, minerii vor alege tranzactiile cu cele mai mari taxe pe gaz, ceea ce inseamna ca utilizatorii concureaza pentru a valida mai intai tranzactiile. Aceasta competitie face ca taxele sa fie din ce in ce mai mari, congestionand reteaua in perioadele aglomerate.
Congestia retelei este o problema semnificativa, desi este abordata in Ethereum 2.0 – o revizie completa care va fi discutata intr-o sectiune separata.
Interactiunea cu Ethereum necesita criptovaluta, care este stocata intr-un portofel. Acest portofel se conecteaza la DApps, actionand ca un pasaport pentru ecosistemul Ethereum. De acolo, oricine poate cumpara articole, juca jocuri, imprumuta bani si poate face tot felul de activitati la fel ca si pe internetul traditional.
Numai ca web-ul traditional este gratuit pentru utilizatori, deoarece acestia ofera informatii personale. Entitatile centralizate care gestioneaza site-uri web vand apoi aceste date pentru a face bani.
Criptomoneda ia locul datelor aici, ceea ce inseamna ca utilizatorii sunt liberi sa navigheze si sa interactioneze anonim. Aceasta inseamna, de asemenea, ca utilizarea DApp este nediscriminatorie. De exemplu, niciun DApp de imprumut sau bancar nu poate respinge pe cineva in functie de rasa sau statutul sau financiar.
Un intermediar nu poate bloca ceea ce considera ca este o „tranzactie suspecta”. Utilizatorii controleaza ce fac si cum o fac, motiv pentru care multi considera ca Ethereum este Web 3.0 – viitorul interactiunii web.
Ethereum vs. Bitcoin
Desi Bitcoin este cea mai populara criptomoneda, comunitatea Ethereum are ambitia de a extinde proiectul. Prima este menita sa serveasca drept bani digitali si serveste acestui scop in mod rezonabil. Dar Bitcoin are limitarile sale.
Este o retea PoW care se lupta sa se extinda, ceea ce ii face pe unii sa creada ca este mai mult un depozit de valoare, similar cu aurul. Bitcoin are, de asemenea, o limita de 21 de milioane de monede, lucru care contribuie si mai mult la acest argument.
Ethereum, pe de alta parte, intentioneaza sa depaseasca actuala noastra infrastructura de internet. Planifica sa automatizeze multe procese care necesita inca intermediari, cum ar fi utilizarea unui magazin de aplicatii sau lucrul cu administratorii de fonduri. ETH este folosit mai mult ca o modalitate de a interactiona cu reteaua decat ca o modalitate de a transfera bani, desi poate face si asta.
Dezvoltatorii se pot baza pe Ethereum, creand un jeton unic, compatibil cu Ether pentru fiecare DApp, numit jeton ERC-20. Desi procesul nu este perfect, aceasta inseamna ca toate jetoanele bazate pe Ethereum sunt interoperabile din punct de vedere tehnic. Reteaua Bitcoin este doar pentru Bitcoin.
Ce este Ethereum? Ce s-a realizat pe Ethereum?
Finantarea descentralizata a fost, fara indoiala, cea mai mare realizare a retelei Ethereum. DApp-urile (aplicatiile descentralizate) care pot indeplini mai multe functii in cadrul ecosistemului au aparut in perioada 2019-2020 si cresc in popularitate in fiecare zi.
Cu cat sunt utilizate mai multe aplicatii descentralizate, cu atat mai mult va fi utilizata reteaua Ethereum. Scena DeFi a Ethereum este cea mai mare din lume, cu DApp-uri de succes care au adus mai multa recunoastere platformei de-a lungul anilor.
Artistii, de exemplu, castiga milioane de dolari aducandu-si munca la blockchain prin jetoane nefungibile sau NFT-uri. S-ar putea sa ne intrebam, de ce sa cumparam arta digitala atunci cand putem face o captura de ecran? Colectionarii isi doresc dreptul de proprietate, de aceea. NFT-urile detin, de asemenea, dovada proprietatii si servesc ca o forma sigura de stocare. Este practic tot ce tebuie pentru colectionari, asa ca nu este greu sa vezi atractivitatea.
Este acelasi motiv pentru care s-ar dori originalul „Mona Lisa” in detrimentul unei simple copii, chiar daca o copie nu se distinge de original. NFT-urile reprezinta, de asemenea, articole si accesorii utilizabile in jocurile online. Jucatorii isi pot decora casele si personajele cu active unice de la artisti, oferind inca un flux de venituri pentru creatori.
Dezvoltatorii au construit aplicatii de social media necenzurabile, permitandu-le utilizatorilor sa se rasplateasca reciproc pentru continut. Jocurile permit utilizatorilor sa investeasca in active, sa se joace pentru a le creste si apoi sa vanda pentru un profit, extragand valoarea reala din timpul lor de joc. Exista platforme de predictie care recompenseaza previziunile corecte si platforme independente care nu iau o parte uriasa din fiecare plata.
Toate acestea sunt gestionate autonom prin blockchain si contracte inteligente, DeFi oferind utilizatorilor mai mult control asupra fondurilor lor decat oricand.
Avantajele Ethereum
Pe langa descentralizare si anonimat, Ethereum are si diverse alte beneficii, cum ar fi lipsa cenzurii. De exemplu, daca cineva trimite pe Twitter ceva ofensator, Twitter poate alege sa il elimine si sa-l pedepseasca pe acel utilizator.
Cu toate acestea, pe o platforma de socializare bazata pe Ethereum, acest lucru se poate intampla numai daca comunitatea voteaza. In acest fel, utilizatorii cu puncte de vedere diferite pot discuta dupa cum considera potrivit, iar oamenii pot decide ce ar trebui si ce nu ar trebui spus.
Cerintele comunitatii impiedica si persoanele sau organizatiile responsabile pentru actiuni care sunt daunatoare, ilegale sau gresite din punct de vedere moral sa preia controlul. Cineva cu intentii rele ar trebui sa controleze 51% din retea pentru a face o schimbare, ceea ce este aproape imposibil in majoritatea cazurilor. Este mult mai sigur decat un simplu server care poate fi divizat.
Apoi, exista contracte inteligente, care automatizeaza multe dintre masurile luate de autoritatile centrale pe web-ul traditional. Un freelancer de pe Upwork, de exemplu, trebuie sa utilizeze platforma pentru a gasi clienti si pentru a stabili contracte de plata.
Modelul de afaceri al Upwork solicita un procent din fiecare contract pentru a-si plati angajatii, costurile serverului etc. Pe Web 3.0, un client poate pur si simplu sa scrie un contract inteligent care sa stipuleze: „Daca lucrarea este predata la ora X, fondurile vor fi eliberate.” Regulile sunt codificate in contract si nu pot fi modificate de niciuna dintre parti odata scrise.
De asemenea, devine mai usor ca niciodata sa achizitionati Ether. Companii precum PayPal si filiala sa Venmo accepta achizitionarea criptomonedelor cu monede fiduciare chiar in cadrul aplicatiei. Avand in vedere milioanele de clienti de pe fiecare platforma, acestia sunt obligati sa se implice mai devreme decat mai tarziu.
Dezavantajele platformei Ethereum
Desi pare a fi platforma perfecta, Ethereum are cateva probleme cheie care trebuie rezolvate.
Primul este scalabilitatea. Buterin a conceput Ethereum asa cum este acum webul, milioane de utilizatori interactionand simultan. Cu toate acestea, datorita algoritmului de consens PoW, o astfel de interactiune este limitata de timpii de validare a blocurilor si de taxele de gaz. Mai mult, descentralizarea este o piedica; o entitate centrala, precum Visa, gestioneaza totul si a perfectionat procesul de tranzactie.
In al doilea rand, avem accesibilitate. In momentul scrierii, Ethereum este costisitor de dezvoltat si provocator de interactionat cu utilizatorii care nu sunt familiarizati cu tehnologia sa. Unele platforme necesita portofele specifice, ceea ce inseamna ca trebuie sa mutati ETH din portofelul lor actual in portofelul necesar. Acesta este un pas inutil pentru utilizatorii inradacinati in ecosistemul nostru financiar actual si deloc accesibil pentru incepatori.
Sigur, PayPal adauga asistenta criptografica, dar utilizatorii nu pot face nimic in afara de a-l pastra acolo. Platforma trebuie sa se integreze cu DeFi si DApps pentru a creste accesibilitatea intr-un mod semnificativ.
Platforma are o documentatie bine scrisa pe aceasta tema – un alt mod cheie de a atrage mai multi utilizatori. Dar actul de a folosi de fapt Ethereum are nevoie de rationalizare. A invata despre blockchain nu este acelasi lucru cu a-l utiliza.
Ce este Ethereum 2.0 (Eth2)
Deci, ce este Ethereum 2.0? Ethereum se actualizeaza incet la versiunea sa 2.0, care se asteapta sa aduca un algoritm de consens Proof of Stake (PoS) – dovada mizei. Planificata sa aiba loc intre 2020 si 2022, reteaua traditionala Ethereum lucreaza la fuziunea cu Beacon Chain – prima caracteristica noua a Ethereum 2.0.
Lantul Beacon nu se schimba prea mult la prima vedere, dar adauga modificarile fundamentale necesare pentru viitoarele actualizari, cum ar fi lanturile de fragmente. Va amintiti problema scalabilitatii discutata mai devreme? Lanturile de fragmente si procesul de impartire sunt o parte importanta a rezolvarii oricaror probleme de scalare.
Sharding (“partitionare orizontala”) este actul de raspandire a tranzactiilor in mai multe retele blockchain mai mici. Aceste retele mai mici pot fi rulate de utilizatori cu hardware mai slab, deoarece au nevoie doar sa stocheze informatii din fragmentul mentionat, mai degraba decat intreaga retea. In esenta, fragmentarea face validarea Ethereum mai accesibila si ajuta la decongestionarea retelei principale.
Ethereum 2.0 i-a motivat pe multi entuziasti ai criptomonedelor sa creada intr-un viitor incununat de succes. Vedetele profita de NFT-uri, iar cresterea gradului de recunoastere generala a blockchain-ului este in crestere.
Cu toate acestea, toata aceasta activitate a dus la taxe mari de tranzactie si timpi de validare mai lenti, exemplificand nevoia de Ethereum 2.0. Acest lucru poate crea o problema, deoarece taxele pot costa uneori mai mult de jumatate din sumele tranzactiilor. Din fericire, dezvoltatorii DApp lucreaza din greu pentru a-l face mai accesibil pentru adoptarea mainstream in asteptare.
O parte a acestei solutii se afla in consensul de dovada a mizei, o caracteristica de baza a Ethereum 2.0. In loc de minerit, care consuma energie, Ethereum 2.0 marcheaza trecerea la un algoritm de consens PoS. Proof-of-stake inlocuieste minerii cu validatori: utilizatori care stocheaza blockchain-ul Ethereum, valideaza tranzactiile si multe altele. Ei sunt in esenta o alta forma de noduri.
Pentru a deveni validator complet, trebuie sa mizezi un minim de 32 ETH, cel putin in perioada de inceput a Ethereum 2.0. Lasand un computer conectat la retea, validatorii castiga ETH ca recompensa pentru eforturile lor. Ideea este ca cei care isi mizeaza ETH au in vedere cele mai bune intentii de retea si vor face tot ce pot pentru a-si asigura succesul. In plus, daca un validator nu participa sau incearca ceva rau intentionat, acesta poate pierde ETH-ul mentionat.
Argumentul pentru dovada mizei este ca este o forma mai rapida si mai accesibila a consensului blockchain. Nu necesita hardware special ca mineritul, ceea ce inseamna ca poate participa oricine are fonduri si un dispozitiv.
In teorie, aceasta accesibilitate ar trebui sa creasca reteaua. Cu cat sunt mai multi validatori, cu atat mai multe blocuri sunt validate. Validatorii suplimentari descentralizeaza si mai mult Ethereum, sporind securitatea pe masura ce rolul se extinde.
